http://www.osf.ro Feed Description en-us http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=16 (28 februarie 2007) "Ceea ce am dorit a fost să atragem atenÅ£ia opiniei publice din România despre această minunată zonă a ţării ÅŸi despre ce se întâmplă în această perioadă la RoÅŸia Montană. Este vorba de acest proiect minier la suprafaţă care ar fi din toate punctele de vedere o catastrofă - nu numai ecologic, dar ÅŸi social, cât ÅŸi din perspectiva distrugerii unor inestimabile situri arheologice. AveÅ£i astăzi ocazia să vedeÅ£i câteva imagini care vă arată cum este RoÅŸia Montană astăzi." Acesta este mesajul pe care l-a transmis preÅŸedinta FundaÅ£iei pentru o Societate Deschisă, Renate Weber, în cadrul vernisajului expoziÅ£iei fotografice RoÅŸia Montană, din 28 februarie 2007, care s-a desfăşurat la sediul Camerei DeputaÅ£ilor, în Holul Sălii Plenului. Evenimentul a fost organizat de FundaÅ£ia pentru o Societate Deschisă, sub patronajul preÅŸedintelui Camerei DeputaÅ£ilor, Bogdan Olteanu ÅŸi cu sprijinul Comisiei pentru administraÅ£ie publică, amenajarea teritoriului ÅŸi echilibru ecologic.
Una din cele mai vechi comunităţi din vestul României a putut fi admirată în 76 de exponate, realizate de arhitectul Lorin Niculae: case vechi de sute de ani, locuite încă, situri arheologice de o inestimabilă valoare, aÅŸezări romane, zeci de kilometri de galerii de mină din perioada romană ÅŸi preromană.
Organizatorii, prin glasul doamnei Renate Weber, preÅŸedinte al FundaÅ£iei pentru o Societate Deschisă, au Å£inut să sublinieze importanÅ£a acestui demers artistic în susÅ£inerea ideii de protejare a mediului natural al zonei, prin împiedicarea demarării proiectului propus de RoÅŸia Montană Gold Corporation.
La deschiderea expoziţiei au participat reprezentanţi ai administraţiei centrale, comisii parlamentare, reprezentanţe diplomatice, mediul academic, societatea civilă, media.
Printre personalităţile care au luat cuvântul în cadrul acestui vernisaj s-au numărat: domnul Bogdan Olteanu, preÅŸedintele Camerei DeputaÅ£ilor, domnul academician Ionel Haiduc, preÅŸedintele Academiei Române, domnul Relu Fenechiu, preÅŸedintele Comisiei pentru administraÅ£ie publică, amenajarea teritoriului ÅŸi echilibru ecologic, domnul Eugen Cornea, vicepreÅŸedinte al AsociaÅ£iei Alburnus Maior, domnul Petre Lificiu, deputat, membru în Comisia pentru administraÅ£ie publică ÅŸi preÅŸedinte al Partidului Ecologist Român, precum ÅŸi domnul arhitect Lorin Nicolae, realizatorul exponatelor fotografice.
"Sperăm să nu ajungem în situaÅ£ia în care să vă arătăm fotografii cu o RoÅŸie Montană peste 10 ani, o RoÅŸie Montană distrusă. (...) IntenÅ£ia noastră este să nu ne oprim aici; expoziÅ£ia va fi dusă prin mai multe judeÅ£e ÅŸi chiar in Ungaria ÅŸi Cehia, tocmai pentru a sensibiliza publicul care încă nu ÅŸtie exact ce se întâmplă." a declarat doamna Renate Weber, preÅŸedintă a FundaÅ£iei pentru o Societate Deschisa.
PreÅŸedintele Camerei DeputaÅ£ilor, Bogdan Olteanu a punctat gravitatea realizării proiectului minier de la RoÅŸia Montană, considerând necesară o "serioasă implicare a experÅ£ilor ÅŸi o foarte deschisă dezbatere publică. Genul de dezbatere în care cetăţenii României, experÅ£ii ÅŸi locuitorii din zonă  îÅŸi vor spune cuvântul. Poluarea este dincolo de graniÅ£ele localităţii, este dincolo de limitele judeÅ£ului ÅŸi trece dincolo de graniÅ£ele României. Å�tiu că este o preocupare a ţărilor din jur, ÅŸtiu că ţări din jurul României au avut experienÅ£e proaste cu astfel de proiecte ÅŸi vreau să lucrăm împreună pentru ca acest gen de experienÅ£e să fie împiedicate sau înlăturate."
Academia Română ÅŸi-a exprimat prin preÅŸedintele Ionel Haiduc ferma opoziÅ£ie: „ (...) acest proiect nu e o soluÅ£ie de dezvoltare durabilă. După 17 ani de extracÅ£ie, zona va rămâne fără locuri de muncă, fără rezerve minerale ÅŸi poluată cu reziduuri toxice. Academia Română consideră că proiectul nu se justifică ÅŸi îÅŸi menÅ£ine acest punct de vedere."
La eveniment au fost prezenÅ£i ÅŸi câÅ£iva dintre „roÅŸienii" care au întărit necesitatea împiedicării acestui proiect. „Vreau să mulÅ£umesc FundaÅ£iei pentru o Societate Deschisă pentru că ne sprijină pentru rezolvarea problemei de la RoÅŸia Montană ÅŸi vreau să spun următorul lucru: dacă acest proiect se realizează toate aceste frumuseÅ£i pe care le vedeÅ£i astăzi aici vor deveni amintire. Mă bucur că populaÅ£ia României este alături de noi ÅŸi sper că RoÅŸia Montană va rămâne ceea ce este, chiar dacă la ora actuală a fost distrusă în proporÅ£ie de 60%. Compania a cumpărat foarte multe case în RoÅŸia pe care le-au dărâmat ilegal. Este clar că la RoÅŸia Montană domneÅŸte o singură lege. Legea banului" a declarat Eugen Cornea.
Suportul, în demersurile de protejare a zonei, vine ÅŸi din partea reprezentanÅ£ilor diplomatici ai Cehiei, Ungariei (prin intermediul cărora Ministerul Mediului din Ungaria a Å£inut să salute această iniÅ£iativă a FundaÅ£iei pentru o Societate Deschisă), Olandei, Poloniei, Irlandei, Slovaciei în România.
„Ne-am propus să mediem o reuniune între parlamentele ÅŸi între ministerele române ÅŸi cehe, pentru a face un schimb de experienţă pe teme de protecÅ£ia mediului. ExpoziÅ£ia de fotografii este binevenită ÅŸi observ că lupta pentru salvarea RoÅŸiei Montane a fost transferată în cele mai înalte sfere ale puterii politice din stat" a declarat E.S. Petr Dokladal, Ambasadorul Republicii Cehe la BucureÅŸti, pentru reporterul Formula AS,.

ExpoziÅ£ia va fi găzduită pentru două săptămâni la sediul Camerei DeputaÅ£ilor. Puteti accesa albumul fotografic aici.








http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=14 (24 august 2006) Fundatia pentru o Societate Deschisa s-a alaturat eforturilor organizatiilor civice care lupta impotriva proiectului minier de la Rosia Montana. In acest sens FSD a sprijinit financiar realizarea unei " Evaluari experte independente a raportului la studiul de impact asupra mediului pentru proiectul Rosia Montana". Rolul acestei evaluari este de a scoate la lumina o serie de neclaritati precum si a arata o serie de probleme care nu sunt tratate de catre raportul asupra studiului de impact pentru Rosia Montana, alcatuit de Rosia Montana Gold Corporation SA.

Prezent la evenimentul de lansare a evaluarii, Dr. Robert Moran  reputat expert in hidrogeologie si evaluator al  partii referitoare la apa, a facut mai multe comentarii legate de partea tehnica a documentului depus de RMGC, care, in opinia sa, este bazat pe "junk science" si nu cuprinde nicio referire detaliata, tehnica, referitoare la calitatea actuala a apelor si solurilor din zona. "Nu ni se prezinta nici un fel de date despre continutul de cianuri sau despre alte substante nocive din soluri sau ape, desi acestea au fost colectate. Ni se spune doar ca situatia este grava, dar nu ni se dau date. Acest lucru face imposibila o comparatie intre ce a fost la momentul initial si ce va fi la final. Adica nu vom putea sa aflam daca investitorul a imbunatatit sau a stricat calitatea mediului in zona". Domnia sa a tinut sa faca referire si la independenta cercetatorilor care au elaborat studiul pentru RMGC; . "Ganditi-va! Este un studiu facut de oameni platiti si indrumati de catre companie, iar daca acestia nu ar tine partea investitorului, nu ar mai primi vreun alt contract de acest gen", a declarat Moran.
Deasemenea Renate Weber, presedinta a Fundatiei pentru o Societate Deschisa a tinut sa precizeze ca : "...problema noastra este cu autoritatile statului roman, ele sunt cele care trebuie sa aiba grija de felul in care niste investitii straine vin in acesta tara si ce vor sa faca. Eu cred ca Ministerul Mediului era primul care trebuia sa vegheze la independenta celor celor care au realizat studiul de impact cu privire la mediu.[...] Iata ca din fericire, ca un semn de maturizare a societatii romanesti, ceea ce nu reuseste sa faca Ministerul Mediului reuseste sa faca societatea civila, atat Academia Romana prin studii anterioare cat si cu evaluarea de fata, Asociatia Alburnus Maior care a beneficiat in acest sens de sprijinul nostru financiar."

Evaluarile pot fi descarcate de pe acest site:  sectiunea Publicatii  - Rosia Montana Mining Projects - Independent Expertize
http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=13 (25 iulie 2006) Fundaţia pentru o Societate Deschisă consideră că uriaşele conflicte de interese ale oficialilor şi lipsa de transparenţă sunt elemente care ar putea face posibilă exploatarea minieră de la Roşia Montană, un proiect care înscrie România pe o hartă a ţărilor subdezvoltate şi corupte unde domneşte "legea celui mai tare", în dispreţul interesului public, al dreptului de proprietate, având totodată efecte devastatoare asupra mediului, patrimoniului arhitectural şi arheologic prin distrugerea uneia dintre cele mai vechi comunităţi din România - Alburnus Maior - atestată documentar în urmă cu peste 2000 de ani.

Lipsa de preocupare reală a administraţiei privind soluţiile de dezvoltare locală durabilă, într-o zonă mai puţin dezvoltată, susţine implicit poziţia investitorilor care, sub pretextul creării câtorva sute de locuri de muncă pe perioada exploatării (maximum 14 ani), nu urmăresc nimic altceva decât derularea unui business extrem de avantajos pentru acţionariatul majoritar al unui "off-shore" cu sediul într-o căsuţă poştală din Insulele Barbados.
Succint, proiectul îşi propune dinamitarea a patru munţi care înconjoară localitatea Roşia Montană şi crearea unui iaz de peste 600 de hectare (comparabil cu mărimea lacului Vidraru) pentru decantarea sterilului tratat cu cianuri. Un baraj de 185 m înălţime ar despărţi localitatea Abrud, aflată la 1 km distanţă, de cele 214 de milioane tone de steril ce ar rezulta în urma extragerii minereului din ceea ce ar deveni cea mai mare exploatare de suprafaţă din Europa.
Acest proiect mamut aminteşte mai degrabă de epoca în care, în România, atât mediul înconjurător, cât şi comunităţi întregi erau sacrificate pentru "construirea socialismului multilateral dezvoltat". Doar obiectivul s-a schimbat: promovarea capitalismul de tip sălbatic, care nu are nimic în comun cu tipul de dezvoltare ce trebuie să caracterizeze o ţară care va deveni în cel mai scurt timp membră a Uniunii Europene.
În opinia noastră, un exemplu de răspuns adecvat prezentului este cel al Cehiei, membră a  UE, care, aflată în faţa unui proiect similar cu cel de la Roşia Montană, a interzis prin lege acest tip de exploatare minieră. Este, de asemenea, de menţionat că Ungaria, membră a UE, se opune acestui proiect, considerându-se în mod direct afectată de efectele pe care le-ar putea produce. Trecutul recent este mai mult decât grăitor: în urma declarării falimentului companiei "Aurul" Baia Mare, statul român a fost obligat să plătească Ungariei despăgubiri  în valoare de 144 milioane EURO, ca urmare a poluării râului Tisa cu cianuri provenite din iazul de decantare al exploatării băimărene.
Fundaţia pentru o Societate Deschisă solicită Guvernului să investigheze:existenţa unor conflicte de interese la nivelul consiliului local Roşia Montană, unde cei mai mulţi dintre consilieri sunt pe statul de plată al Gold Corporation, fie direct, fie prin intermediul soţiilor/soţilor/copiilor, aşadar neavând dreptul legal de a lua decizii în legătură cu acest proiect, legalitatea certificatelor de urbanism emise pentru Roşia Montană Gold Corporation, activitatea Consiliului Judeţean, activitatea Prefecturii Alba, cu privire la acest proiect.Solicităm, de asemenea, declasificarea actelor prin care Minvest Deva a intrat în posesia licenţei de concesiune pentru exploatare şi transferul acesteia împreună cu dreptul de explorare către Roşia Montană Gold Corporation SA.
FSD consideră că trebuie investigată şi lămurită uşurinţa cu care s-au acordat descărcările de sarcină arheologică de către oficiali ai Ministerului Culturii, având în vedere că galeriile minelor romane şi pre-romane din Cornwall - Marea Britanie, având o vechime comparabilă cu cele de la Roşia Montană, au fost declarate, de curând, monument în categoria celor din patrimoniul universal.
La fel, trebuie investigată lipsa de reacţie a autorităţilor răspunzătoare de patrimoniul arhitectural al Roşiei Montane, unde câteva zeci de case declarate "monument istoric" şi inscripţionate ca atare sunt într-o avansată stare de deteriorare.
Susţinem în continuare că trebuie analizată lipsa de fermitate a Ministerului Mediului care nu pare să ţină cont de opoziţia Ungariei şi nici să ia exemplu de la alte state vecine, precum Cehia, Bulgaria, Grecia, care s-au manifestat neechivoc şi cu maximă fermitate împotriva unor asemenea proiecte care ar fi putut să ia fiinţă pe teritoriile lor. Reacţia de moment a ministrului Mediului din România, cu ocazia prezenţei comisarului European pentru mediu la Bucureşti, s-a dovedit un bluff, Roşia Montană Gold Corporation continuând nestingherită acţiunea sa de păcălire a opiniei publice româneşti cu sprijinul direct sau indirect al autorităţilor statului român.

Renate WeberPreşedintăFundaţia pentru o Societate Deschisă http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=12 (5 iulie 2006) Presa serveşte interesele populaţiei dar şi pe cele ale oamenilor politici şi de afaceri. 83% dintre români se uită zilnic la televizor, în timp ce doar 12% răsfoiesc zilnic  un ziar central, relevă  Barometrul de Opinie Publică al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă dat publicităţii astăzi, 5 iulie 2006. Ziarele locale apar ca fiind ceva mai apetisante pentru respodenţi, 17% dintre aceştia declară că citesc un ziar local de câteva ori pe săptamână. Cele mai urmărite emisiuni sunt cele de ştiri, acestea captând zilnic atenţia a 70% dintre privitorii de televiziune.

Dar iată care este opinia consumatorului despre ceea ce vede, aude şi citeste în mass-media in România. Din datele analizate de echipa de cercetare a Barometrului de Opinie Publică reiese că majoritatea populaţiei consideră că jurnaliştii sunt bine pregăţiti profesional (67% dintre respondenţi au această opinie) şi că transmit corect informatiile pe care le află (63%). În mod paradoxal însă,  48% dintre cei intervievaţi afirmă că jurnaliştii se lasă influenţaţi de şefii lor, iar 43%, spun că o mare parte sau aproape toţi jurnaliştii prezintă părtinitor unele ştiri.
Datele mai arată şi că percepţiiile despre partizanatul mass-media sunt cât se poate de diversificate. Pe de o parte, majoritatea  celor intervievaţi consideră că mass-media serveşte interesele oamenilor  politici (73%), pe cele ale oamenilor de afaceri (67%) sau chiar pe cele ale jurnaliştilor (63%), dar şi că urmăreşte în principal să obţină profit (62%). Pe de altă parte, 57% dintre respondenţi afirmă că presa serveşte interesele populaţiei. Puţin peste jumatate  dintre români consideră că presa aduce critici opoziţiei, iar un număr similar cred că presa este critică la adresa puterii politice. De asemenea, 45% sunt de părere că mass-media din România contribuie la combaterea corupţiei.
În ceea ce priveşte felul in care trăiesc, 43% din totalul respondenţilor consideră că viaţa lor este la fel ca acum un an şi doar 21% percep o îmbunătăţire. În acelaşi timp, 54% dintre cei intervievaţi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită, şi doar 37% îşi păstrează optimismul, afirmând că direcţia este una bună. Românii rămân în marea lor majoritate (70%)  nemulţumiţi  de felul în care trăiesc,  principalul motiv de nemulţumire fiind lipsa banilor. Ei identifică lipsa locurilor de muncă şi preţurile ca fiind cele mai mari două probleme ale României. Principalele lucruri care le aduc mulţumire în viaţă rămân familia şi prietenii.
Barometrul de Opinie Publică (BOP) este marcă înregistrată a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă. Prezenta cercetare utilizează un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României cu o eroare tolerată de ± 2,3%, la un nivel de încredere de 0,95. Volumul eşantionului a fost de 2004 persoane, alese pe baza listelor electorale, asigurând astfel consultarea populaţiei inclusiv din zonele rurale mărginaşe. Datele au fost culese în perioada 5 mai - 21 iunie 2006 de către The Gallup Organization România.
Puteti consulta varianta electronica a Barometrului de Opinie Publica aici.

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi.
Ovidiu Voicu - manager de program (ovoicu@osf.ro)
Mihai Şepeţean - manager comunicare (msepetean@osf.ro)
Denisa Ionescu - recepţionist (dionescu@osf.ro) http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=17 (2 Mai 2007) Fundatia Soros Romania a desemnat proiectele ce vor accede in faza a doua a competitiei de proiecte pentru dezvoltarea alternativa a zonei Rosia Montana, in cadrul programului "Statul slab si consecintele sale. Studiu de caz: Roşia Montană",  Echipele alese vor fi contactate pentru a doua faza, cea de scriere efectiva a strategiei de dezvoltare a zonei, pe baza documentării din teren. Proiectele retinute sunt:
1. „Alternative durabile pentru dezvoltare la Roşia Montană"
Echipa: TERRA Mileniul III

2. „Roşia Montană - strategii de dezvoltare alternativă mineritului"
Echipa:
Alin Claudiu OlărescuCălin CaproşPetru Alexandru TimişanCrinel Augustin Olărescu http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=11 (30 iunie 2006) Fundaţia pentru o Societate Deschisă are plăcerea de a vă invita la conferinţa de presă organizată cu ocazia prezentării primelor rezultate ale studiului Barometrul de Opinie Publică, ediţia mai 2006 Percepţii despre mass-media. Conferinţa va avea loc miercuri, 5 iulie 2006, ora 11.00, la sediul Uzinexport S.A., Bd. Iancu de Hunedoara nr. 8, sala „On Top of Bucharest". Durata aproximativă a conferinţei este de 60 de minute.
Cercetarea utilizează un eşantion reprezentativ atât la nivel naţional cât şi la nivelul regiunilor culturale istorice. Eşantionul este proiectat pe baza listelor electorale, asigurând astfel consultarea populaţiei inclusiv din zone rurale mărginaşe. Baza de date va fi de asemenea publicată pe site-ul FSD, astfel încât oricine este interesat poate obţine uşor informaţii detaliate privind percepţia diferitelor aspecte in zona urbană şi cea rurală sau în funcţie de caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor (sex, vârstă, nivel de educaţie, ocupaţie etc.).
În cadrul conferinţei vor fi prezentate rezultatele cercetării şi raportul de cercetare, care cuprinde scurte analize cu privire la
• opiniile românilor despre situaţia curentă din ţară
• agenda publicului 
• consumul de media
• percepţii despre rolul şi imaginea jurnaliştilor
• opinii privind funcţiile mass-media
Barometrul de Opinie Publică este un program de cercetare periodică, iniţiat de FSD în anul 1994. Pentru această ediţie culegerea datelor a fost asigurată de The Gallup Organization România.
Pentru detalii suplimentare vă rugăm să ne contactaţi.

http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=10 (26 iunie 2006) Fundatia pentru o Societate Deschisa a raspuns invitatiei Rosia Montana Gold Corporation de a participa la procesul de consultare publica privind proiectul minier de la Rosia Montana si Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului. "Fundatia pentru o Societate Deschisa s-a exprimat public impotriva proiectului dumneavoastra si vom continua sa facem acest lucru foarte activ, in perioada care va urma." (Renate Weber, presedinta). Citeste intreg raspunsul aici.
http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=8 Fundaţia pentru o Societate Deschisă îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de Consideraţiile exprimate de Serviciul Român de Informaţii cu privire la cadrul juridic în materia interceptării telefoanelor, postate pe pagina de internet a instituţiei.
FSD consideră că punerea în aplicare a acestor opinii ale SRI privind legalitatea interceptărilor telefonice ar reprezenta un uriaş regres al statului de drept şi o inadmisibilă desconsiderare a judecătorilor şi actului de justiţie, cu consecinţe grave pentru viitorul democratic al României.
1. Susţinerea de bază a SRI este că prevederile Codului de procedură penală (CPP) privind necesitatea ca interceptarea convorbirilor telefonice să fie efectuată pe baza unui mandat emis de un judecător nu se aplică SRI în cazurile în care acesta acţionează pe baza prev. art. 3 combinate cu art. 13 din Legea siguranţei naţionale nr. 51/1991. SRI precizează expres că cerinţele Cpp sunt aplicabile "numai la instrucţia penală şi nu puteau fi aplicate în activitatea de informaţii", socotind că în ceea ce priveşte activitatea de informaţii este suficient mandatul emis de un procuror dintre cei special desemnaţi din cadrul Parchetului General.
Acest punct de vedere reprezintă o gravă contrazicere a voinţei legiuitorului român care a decis prin legea nr. 281/2003, care a modificat Codul de procedură penală, că interceptarea telefoanelor - sau alte acte care reprezintă o ingerinţă în viaţa privată a persoanelor - poate fi făcută numai pe baza unui mandat emis de un judecător. La acea dată, legiuitorul român a avut în vedere decizia pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Pantea contra României care preciza expres: "Curtea reaminteşte...că în România procurorii, acţionând în calitate de magistraţi ai Ministerului Public, subordonaţi mai întâi procurorului general şi apoi ministrului Justiţiei nu îndeplinesc exigenţele de independenţă faţă de executiv" (paragraful 238 din decizia CEDO). A susţine, aşa cum face SRI, că mandatul trebuie emis de un judecător doar în cazul instrucţiei penale este chiar ilogic. Ar înseamnă că Parlamentul a avut grijă ca dreptul la viaţă privată al persoanei să fie garantat de judecător independent atunci când sunt "date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni...iar interceptarea şi înregistrarea se impun pentru aflarea adevărului" (CPP), dar a considerat inutilă o protecţie similară în cazul activităţii de informaţii, unde există doar simple suspiciuni. O asemenea abordare intră în conflict şi cu art. 53 (2) din Constituţia revizuită în 2003 care precizează că exercitarea unui drept poate fi restrânsă numai dacă este necesară într-o societate democratică, restricţia trebuind să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o

2. SRI afirmă, de asemenea, că modificările aduse Codului de procedură penală nu i se aplică deoarece Legea nr. 51/1991 nu a fost modificată în mod expres. Acest punct de vedere este contrazis chiar de art.13 alin.(1) din Legea nr.51/1991 care trimite expres la prevederile CPP: „situaţiile prevăzute de art. 3 constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, autorizarea efectuării unor acte, în scopul culegerii de informaţii...". Aşadar, orice modificare a CPP atrage în mod automat modificarea legii 51/1991. Mai mult, însăşi Legea nr 281/2003, de modificare a CPP precizează în Art. X. - "Ori de câte ori alte legi prevăd dispoziţii referitoare la dispunerea de către procuror... a interceptării şi înregistrării convorbirilor, a percheziţiilor... se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile prevăzute în art. I din prezenta lege." Adică, se aplică dispoziţiile privind emiterea mandatului de către un judecător. Formula folosită de legiuitor este una generală, care acoperă orice lege prin care procurorul era îndrituit să emită un mandat de interceptare. Interpretarea SRI că mandatul judecătorului este necesar doar " "pentru desfăşurarea instrucţiei penale şi nu pentru apărarea securităţii naţionale"" este de maximă gravitate, ea putând duce la concluzia că apărarea securităţii naţionale se poate face în afara cadrului constituţional şi legal din România, ceea ce este inacceptabil. De altfel, această filosofie a SRI, extrem de gravă, că instituţia poate activa în afara cadrului procedural general valabil, este întărită de ideea exprimată în Consideraţiile de pe site, conform cărora "toate modificările sau completările aduse altor acte normative prin Legea nr.281/2003 privesc - direct sau indirect - sfera puterii judecătoreşti, îndeosebi problemele referitoare la cercetarea penală, urmărirea şi judecarea infracţiunilor, fără legătură directă cu activitatea organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale".

3. Una din consecinţele de maximă gravitate a opiniilor exprimate de SRI este legată şi de durata interceptărilor. In vreme ce Codul de procedură penală prevede că mandatul are o durată de maximum 30 de zile şi poate fi reînoit pentru aceeaşi perioadă de timp, fără ca durata totală să depăşească 4 luni, legea siguranţei naţionale permite ca mandatul emis de procuror să fie pentru 6 luni, cu posibilitatea reînoirii pentru câte 3 luni, de un număr nelimitat de ori. Evident, o astfel de posibilitate reprezintă o violare flagranţă a art. 53 (2) din Constituţie care se permite doar restrângerea temporară a exerciţiunlui unor drepturi, în vreme ce legea siguranţei naţionale, în interpretarea SRI din 2006, poate duce la anihilarea dreptului la viaţă privată al unei persoane.

4. La fel de grave sunt susţinerile SRI conform cărora judecătorii nici nu ar putea să emită mandate în activităţi informative deoarece ""judecătorii nu deţin certificate de securitate în conformitate cu prevederile Legii nr.182/2002 iar punerea, de către serviciile de informaţii, la dispoziţia acestora a unor astfel de informaţii ar constitui o încălcare a cadrului normativ existent."". Aşadar, într-o ţară care aspiră să devină membră a Uniunii Europene, unde existenţa unei justiţii independente şi puternice (instanţe de judecată şi judecătorii din cadrul lor) este un criteriu fundamental, Serviciul Român de Informaţii îşi permite să califice judecătorii ca incapabili să aprecieze eventualele sale cereri pe motiv că ""nu deţin certificate de securitate"". SRI ar fi trebuit să ştie că orice informaţii clasificate ar deţine, acestea se declasifică atunci când sunt prezentate unui judecător. Altfel, în logica SRI ar însemna că în România numai unii judecători ar fi ""apţi"" să judece cauzele care privesc securitatea naţională, ceea ce reprezintă o gravă desconsiderare a judecătorilor în general şi a actului de justiţie înşuşi. Faptul că unele cauze nu sunt accesibile publicului larg nu înseamnă că ele sunt ""secrete" şi faţă de judecătorii care le judecă. De altfel, urmând logica SRI, o întrebare trebuie se impune: cum înţelege SRI să respecte cerinţa fermă a Uniunii Europene privind repartizarea aleatorie a cauzelor către judecători?

5. În sprijinul susţinerilor sale, SRI invocă generic practica din ""majoritatea statelor democratice, inclusiv în SUA"". Ne permitem să atragem atenţia că până şi în Statele Unite, lovite din plin de terorism, faimosul Patriot Act nu şi-a permis să ia dreptul judecătorului de a fi singura autoritate care emite astfel de mandate. Sectiunea 219 care se referă la ""Jurisdicţia unică privind mandatele de percheziţie pentru terorism"", precum şi Secţiunea 220 privind ""Serviciul naţional de mandate pentru probe electronice"" precizează foarte clar competenţa ""judecătorului magistrat federal"". Mai mult, Secţiunea 223 a aceluiaşi Patriot Act prevede expres procedurile care trebuie urmate în cazul unor abuzuri săvârşite de orice agenţie a SUA sau personalul acesteia. Fundaţia pentru o Societate Deschisă solicită SRI să îşi revizuiască opiniile privind respectarea Constituţiei şi legislaţiei recente care au reuşit să aducă România mai aproape de realizarea interesului său naţional, acela de a face parte din familia ţărilor democratice în care statul de drept funcţionează necondiţionat.
http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=9 (Aprile 2006) Din 1994, Fundaţia pentru o Societate Deschisă (FSD) realizează, bianual, un sondaj reprezentativ pentru populaţia României - Barometrul de Opinie Publică (BOP), al cărui scop este acela de a cunoaşte percepţia societăţii româneşti privind diferite aspecte ale vieţii noastre sociale. Intelegand  rolul de maximă importanţă pe care îl joacă presa într-o societate democratică, nu doar ca mediu de informare, ci şi ca formator de opinie, Fundaţia pentru o Societate Deschisă a decis ca Barometrul din luna mai 2006 să se refere cu precădere, în afara temelor care asigură continuitatea acestei cercetări, la felul în care populaţia României receptează mesajele presei, la felul în care îşi construieşte propria părere plecând de la informaţiile şi opiniile transmise de jurnalişti, la orizontul de aşteptare faţă de mass-media etc. 
De aceea, FSD a considerat de maximă importanţă participarea reprezentanţilor presei scrise, audio şi vizuale la decizia privind temele şi întrebările cele mai relevante pentru o astfel de cercetare cantitativă (sondaj de opinie). Acestia au participat la o masa rotunda alaturi de cercetatorii realizatori ai sondajului avand ca principale teme de discutie:

• consumul de presă
• încrederea în informaţiile oferite de presă
• măsura în care presa influenţează, direct sau indirect, opiniile cetăţenilor 
• interesul faţă de proprietatea asupra mijloacelor de presă 
• aşteptări ale populaţiei în ceea ce priveşte: 
• conţinutul: social, politic, divertisment, artă şi cultură, educaţie, sport, viaţă internaţională, aspectele mondene, altele
• forma de prezentare: ştire, sinteză, opinie, analiză etc.
• percepţii despre rolul şi finanţarea televiziunii şi radioului publice
• aşteptări privind respectarea deontologiei profesionale 
• verificarea informaţiilor din mai multe surse
• respectarea dreptului la intimitate
• protejarea surselor
• publicarea informaţiilor clasificate; situaţia celor care sunt de interes public 
• publicitate (cantitate, marcare clară)
• opinii privind rolul Clubului Român de Presă şi al Consiliul Naţional al Audiovizualului
• aşteptări privind rolul presei în combaterea corupţiei
• opinii în legătură cu rolul presei în procesul de integrare europeană
Până în acest an, Barometrul de Opinie Publică avea propriul său juriu, alcătuit din sociologi şi politologi, care stabilea temele, metodologia cercetării şi alegea institutul care să efectueze sondajul. Începând cu 2006, instrumentele metodologice ale cercetării (chestionarul şi eşantionul sondajului de opinie) sunt proiectate de un grup de sociologi, colaboratori ai Fundaţiei, iar culegerea datelor va fi subcontractată unei firme specializate (selectată pentru fiecare val de cercetare în parte). Temele cercetării vor fi stabilite de Consiliul Naţional al Fundaţiei împreună cu sociologii colaboratori. Întreaga procedură asigură un standard de calitate foarte înalt al cercetării şi minimizarea erorilor ne-statistice.
Cercetarea coordonată de FSD utilizează un eşantion de 1.800 de respondenţi, reprezentativ atât la nivel naţional cât şi la nivelul regiunilor culturale istorice. Eşantionul este proiectat pe baza listelor electorale, asigurând, astfel, inclusiv consultarea populaţiei din zone rurale mărginaşe. Bazele de date BOP sunt publicate pe site-ul FSD, astfel încât oricine este interesat poate obţine uşor informaţii detaliate privind percepţia asupra diferitelor aspecte în zona urbană şi cea rurală, putând accesa, totodată, şi caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor (sex, vârstă, nivel de educaţie, ocupaţie etc.).
Lansarea acestui nou Barometru de Opinie Publica va avea loc la inceputul lunii iulie.
http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=15 (1 septembrie 2006) Fundaţia pentru o Societate Deschisă şi-a exprimat în mod public punctul de  vedere cu privire la proiectul Roşia Montană, considerându-l extrem de nociv prin toate consecinţele pe care le-ar produce. De asemenea, după cum domnul Alan Hill probabil cunoaşte, FSD a refuzat în repetate rânduri să aibă, prin reprezentanţii săi, întâlniri particulare cu reprezentanţi sau interpuşi ai Roşia Montana Gold Corporation SA. Opinia noastră este că despre punctele noastre de vedere, inclusiv despre dramele deja produse de acest proiect în comunitate şi dezastrul ecologic care ar putea să urmeze, trebuie vorbit în spaţiul public. Este adevărat, un spaţiu public deja contaminat de campaniile publicitare deşănţate ale  RMGC precum şi de felul în care această companie a înţeles să transforme procesul de consultare publică în mineriade locale. 
De aceea, în concordanţă cu rolul pe care îl are  în societatea românească, şi înţelegând pe deplin amploarea dezastrului pentru România a realizării unui asemenea proiect, Fundaţia pentru o Societate Deschisă se va opune în continuare în mod deschis realizării lui, folosind toate mijloacele legale şi civice care îi sunt la îndemână. În acest sens, Fundaţia pentru o Societate Deschisă a depus la Ministerul Mediului o contestaţie fundamentată în ceea  ce priveşte Studiul de Impact asupra Mediului.
Vom continua să avertizăm opinia publică în legătura cu consecinţele negative ale acestui proiect şi să cerem autorităţilor statului să reacţioneze atunci când în mod vădit legea este încălcată, iar interesele României sunt ignorate sau puse în pericol.
Având în vedere poziţia neechivocă pe care Fundaţia pentru o Societate Deschisă şi-a menţinut-o faţă de încercările de contactare a reprezentanţilor săi de către Roşia Montană Gold Corporation, permiteţi-ne să considerăm ca cel puţin nepotrivită încercarea companiei de a ne aborda prin intermediul unei consultanţe care are drept obiectiv "facilitarea unui dialog transparent şi coerent între autorităţile centrale şi locale şi mediul de afaceri".

Renate Weber
PreşedintăFundaţia pentru o Societate Deschisă
http://www.osf.ro/ro/evenimente_detaliu.php?eveniment=19 Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Sed sit amet leo eu nunc malesuada dignissim. Etiam cursus risus quis erat. Phasellus id dolor. Maecenas dolor nibh, fringilla nec, auctor at, posuere non, risus. Praesent ut velit auctor urna molestie ullamcorper. Donec eu lectus tempor enim tincidunt nonummy. Nullam blandit auctor velit. Sed euismod lectus eu velit. Proin nonummy scelerisque dolor. Ut semper leo non lectus. In ut ante in nibh tincidunt dictum. Etiam tellus tortor, tincidunt nec, tempor vel, rhoncus a, nibh. Donec nisi orci, mattis eget, faucibus vel, blandit non, nunc.
Curabitur vel metus. Etiam et pede quis odio bibendum commodo. Praesent pulvinar ligula ut tortor. Phasellus sem. Donec pulvinar lacinia turpis. Integer velit dolor, pretium congue, venenatis eget, suscipit at, justo. Vestibulum ullamcorper justo eu leo. Integer blandit ipsum et magna sodales fermentum. Donec libero. Morbi luctus lacinia libero.
Fusce elementum consectetuer lacus. Donec eget tortor ut sem facilisis euismod. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Duis consequat blandit massa. Praesent et metus. Quisque tincidunt rhoncus diam. Aliquam lobortis aliquet magna. Nullam eros. Cras sed dui. Quisque ac risus. Maecenas velit.